Pentru
Tine am ales gingășia și parfumul florilor.
Trăiește-ți
minutul de liniște precum tăcerea ierbii.
Te
îmbrățișez cu dragoste și cer senin!
***
Întoarcere
Să fim
şi să nu ştim
că-nvăluiţi de iarbă
am adormit;
că ne-am abandonat
păcatelor
din stele;
că ne-am întors
lumină
pe pământ
să-nfăptuim porunca
iubirii
de demult.
Doamne, de ce
m-ai pedepsit cu mine?,
ed. Detectiv
Literar, București, 2017
***
”Apariţie hieratică, suavă, blândă, aproape mergând, aproape
plutind, cu un surâs veşnic pe buze şi strălucire-n privirile arzătoare,
adânci, delicată, aproape stranie în transparenţa ei fulguindă, Mariana Rogoz
Stratulat nu mai are ce demonstra în materie de poezie. Este Poezia
întruchipată, cu tot inefabilul ei, care cucereşte, doare, stârneşte interes,
mângâie, alină. S-ar zice că a venit pe lume cu o singură misiune: aceea de a
aduce bucurie semenilor, oferindu-le, dacă nu lucruri trebuincioase, măcar un
surâs, un poem, un autograf pe lumină.”
Cezarina
Adamescu, Un crâmpei de iubire pentru întreaga
omenire
***
Mulțumesc,
doamnă ! Cuvintele aceastea mi-au deschis calea spre mine pentru a-mi crește
dorul de lumină, de oameni, de viață. De zâmbetul lui Dumnezeu!
foto: arhiva
personală
